Reabilitarea Arcului de Triumf nu a fost considerată o lucrare necesară de primarul Oprescu care a cerut demontarea schelelor şi redarea monumentului către bucureşteni, pentru ca doi ani mai târziu să se răzgândească şi să ceară restaurarea care se va face prin fonduri europene.

Contractul de finanţare pentru reabilitarea Arcului de Triumf a fost semnat azi, la patru ani după ce edilii renunţaseră la ideea de restaurare a monumentului. Lucrările prevăzute în contract sunt de consolidare, restaurare şi conservare necesare pentru integrarea monumentului în circuitul turistic al Capitalei.

În interiorul Arcului de Triumf vor fi amenajate mai multe spaţii expoziţionale pentru lucrări de artă, iar în exterior vor exista căi de acces pentru pietoni. Proiectul urmăreşte atragerea unui număr de aproximativ 25.000 de vizitatori în primul an după deschidere.

Valoarea totală a proiectului, care se va derula pe parcursul a 37 de luni, este de 30 de milioane de lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 22,5 milioane de lei. Finanţarea a fost obţinută prin Ministerul Dezvoltării, cu ajutorul Programului Operaţional Regional.

Primarul Sorin Oprescu a declarat că elaborarea documentaţiei a întârziat semnarea contractului şi că procedurile de acces la fondurile europene trebuie simplificate. "După trei ani şi jumătate reuşim... Am avut şi noi derapajele noastre, mă refer la alcătuirea documentaţiei. A durat foarte mult şi poate că e un prilej să spunem că cineva trebuie să revizuiască totuşi, pentru că şuturile tot noi le luăm şi ni se spune că nu facem absorbţie", a spus primarul. El a precizat că îşi doreşte ca lucrările să meargă foarte repede şi pe 1 Decembrie să se poată defila în zonă.

Jocul de-a reabilitarea

Jocul de-a reabilitarea a început în 2007, pe vremea primarului Videanu, când au fost montate schele de jur împrejurul monumentului şi s-a anunţat că vor începe lucrările.  În primăvară lui 2008, s-au aporbat fondurile necesare, dar în vară, odată cu schimbarea conducerii primăriei s-a constatat că lucrările nu mai sunt necesare.

Schelele ridicate în decembrie 2007, date jos pe perioada Summitului NATO şi apoi reamplasate, au fost din nou coborâte şi monumentul a fost redat bucureştenilor, după cum şi-au dorit edilii care au spus că acesta se află într-o stare bună. Cele 12 milioane de lei, alocate pentru investiţie, au fost salvate şi direcţionate în alte părţi.

În februarie 2010, s-a decis din nou reabilitarea Arcului de Triumf care a ajuns să coste 8,5 milioane de euro, o parte din aceşti bani fiind fonduri nerambursabile. Primarul Oprescu a anunţat că într-o perioadă scurtă de timp va semna un contract de finanţare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) pentru consolidarea, restaurarea si conservarea Arcului de Triumf.

La acel moment s-a anunţat că cererea a fost depusă încă din decembrie 2009, iar evaluarea a durat mai bine de un an şi jumătate, urmând ca partea de finanţare nerambursabilă să fie de 22 milioane lei.

Scurt istoric

Arcul de Triumf, realizat în varianta actuală de arhitectul Petre Antonescu, are o vechime de 76 de ani şi s-a păstrat în condiţii bune de-a lungul timpului, fiind inclus pe lista monumentelor istorice. Monumentul a fost realizat iniţial din lemn în 1922, cu ocazia încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai României Mari.

Pe 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România, a avut loc ceremonia inaugurării. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a reginei Maria şi a prinţului  Mihai.