Pachetul de austeritate prevedea o reducere cu 3,2 miliarde euro a cheltuielilor bugetare care presupunea reducerea salariului minim cu 22%, de la 751 euro la 600 de euro, reducerea pensiilor cu 15%, concedierea a 15.000 de angajaţi ai sectorului public până la sfârşitul acestui an şi a 150.000 până în 2015 şi eliminarea prevederii constituţionale care garantează pe viaţă slujbele la stat. Cu toate acestea Grecia va putea acorda în continuare al 13-lea şi al 14-lea salariu - practică ce pare atât de puternic înscrisă în cultura politică şi socială elenă încât nu se poate renunţa la ea nici când ţara se află în pragul falimentului.

După şapte ore e discuţii, liderii politici greci nu au ajuns la un acord. Potrivit ministrului de finanţe, Evangelos Venizelos singurul punct asupra căruia nu s-a ajuns la un acord a fost reducerea pensiilor, respinsă, se pare, atât de şeful opoziţiei conservatoare, Antonis Samaras cât şi de preşedintele partidului Laos, Giorgios Karatzaferis. În aceste condiţii, soarta noului împrumut pentru salvarea Greciei de la faliment în valoare de 130 miliarde euro (re)devine incertă după ce cu numai o seară în urmă părea că se făcuseră progrese pentru asigurarea acestuia.

O altă condiţie pentru deblocarea celor 130 miliarde a fost ca creditorii privaţi ai Greciei să accepte o reducere "voluntară" a datoriei pe care o deţin cu 50%, aproximativ 100 de miliarde de euro în valoare absolută. În schimbul obligaţiunilor pe care le deţin, creditorii ar urma să primească unele noi cu jumătate din valoare, care vor avea o perioadă de maturizare de până la 30 de ani cu o dobândă situată sub 4%. Scopul este menţinerea datoriei Greciei la un nivel care să-i permită să nu depăşească 120% din PIB în 2020. Cum înţelegerea nu includea şi statele, mai mulţi creditori au cerut garanţii că nu vor exista şi alte reduceri ulterioare ale datoriei, unii dintre ei temând-se că vor fi obligaţi să şteargă în realitate până la 70% din datoria pe care o deţin. Miercuri seara părea că discuţiile pe această temă se vor debloca după ce Banca Centrală Europeană - cel mai mare deţinător de titluri de stat greceşti a anunţat că va participa la reducerea datoriei.

Concesii după concesii

Economia Greciei s-a contractat anul trecut cu 5,2%, iar pentru anul acesta este prevăzută o nouă scădere economică de 4-5%. Şomajul a atins 19%, iar 65.000 de afaceri s-au închis deja şi alte zeci se închid închid în fiecare zi. În aceste condiţii, au existat economişti care au criticat UE şi FMI pentru faptul că programul de austeritate pe care l-au impus Greciei riscă să facă mai mult rău decât bine pentru că ucide şansele Greciei de redresare şi creştere economică. Confruntate cu aceste critici atât UE cât şi FMI au acceptat să facă concesii, dintre care cea mai importantă este reducerea datoriei la jumătate. O alta este relaxarea regulilor UE - pentru Grecia special - privind cheltuirea fondurilor europene alocate acestei ţări. Întrebarea este dacă grecilor le va merge şi de această dată.

UE şi FMI au fost foarte clare atunci când au spus că dacă partidele nu semnează acordul, atunci Grecia nu vede niciun ban. Cu toate că îi lipsea semnătura lui Samaras de pe document, Venizelos a plecat ieri la Bruxelles, unde aseară era programată o reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro, declarându-se încrezător că va obţine acordul acestora pentru deblocarea împrumutului.

Pariul pe care îl fac grecii este că europenii - Germania în primul rând - se tem mai mult de efectele unui eventual faliment al Greciei asupra monedei unice şi asupra propriilor economii decât de neaplicarea măsurilor de austeritate. Pe 20 martie, Grecia trebuie să achite 14 milliarde de euro din datorie, o sarcină d care nu se poate achita dacă nu primeşte împrumutul de 130 de miliarde de la FMI şi UE. Acest lucru lasă o fereastră foarte îngustă pentru încheierea unui acord. De fapt, potrivit Comisiei Europene, data limită până la care se mai poate ajunge la un acord este 15 februarie. Dacă până miercurea viitoare, grecii vor obţine banii fără să aibă un acord politic pe programul de austeritate, atunci vom şti că Grecia a mai câştigat o rundă în faţa Europei.