Forintul s-a depreciat joi la un nou minim istoric faţă de euro, iar dobânzile la care se împrumută Ungaria pe termen lung au ajuns la 11%, guvernul promiţând să încheie de urgenţă un acord cu instituţiile financiare internaţionale pentru a ieşi din criză, transmite Reuters şi Mediafax.

Ministrul dezvoltării naţionale, Tamas Fellegi, unul dintre principalii responsabili de negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că guvernul vrea un acord de finanţare externă "cât mai curând posibil" şi este gata să discute orice propunere din partea instituţiilor financiare internaţionale care se va alinia interesului naţional.

"Suntem gata să negociem fără precondiţii, suntem deschişi faţă de orice subiect la masa negocierilor", a afirmat el.

Oficialul a adăugat că Ungaria ar accepta un acord stand-by de precauţie cu FMI, dar va accesa fondurile numai dacă dificultăţile de pe pieţele financiare o vor impune.

Guvernul ungar a împrumutat joi 35 miliarde forinţi (140 milioane de dolari) printr-o emisiune de titluri cu maturitatea la un an, cu 10 miliarde forinţi mai puţin faţă de suma ţintită, la o dobândă de 9,96%, cea mai ridicată din aprilie 2009, faţă de randamentul de 7,91% plătit la ultima licitaţie de obligaţiuni cu maturitate similară, care a avut loc în 22 decembrie, potrivit datelor Agenţiei de administrare a datoriei de stat, preluate de Bloomberg.

Forintul este în scădere cu 0,6%, cursul urcând la 322,25 forinţi pe euro, după ce a atins în cursul zilei un nou record, de 324,24 forinţi pe euro.

Costul asigurării obligaţiunilor ungare pe cinci ani faţă de probabilitatea insolvenţei prin contracte credit-default swap (CDS) a urcat de asemenea joi la un nou record, de 751,6 puncte de bază (7,516 puncte procentuale), de la 650 puncte de bază marţi, potrivit datelor CMA.

Principalul indice bursier de la Budapesta este în scădere cu 2,9%, iar acţiunile OTP, cea mai mare bancă ungară, au coborât cu 3,5%. Titlurile grupului petrolier MOL sunt în scădere cu 3,3%, reflectând pesimismul puternic din piaţă.

Ungaria, primul stat UE care a apelat la ajutorul FMI în urma crizei din 2008, a întrerupt în 2010 acel acord şi a refuzat încheierea unei noi înţelegeri cu instituţiile internaţionale. Guvernul Viktor Orban, învestit în vara lui 2010 după câştigarea alegerilor de către partidul Fidesz, a luat numeroase măsuri controversate, care au atras critici din partea Comisiei Europene şi FMI.

"Cireaşa de pe tort" a fost legea care restrânge independenţa băncii centrale, adoptată în decembrie de guvern şi aprobată de parlament în ultima şedinţă a anului trecut. Proiectul legislativ a determinat misiunea FMI-CE să întrerupă prematur negocierile cu Budapesta pentru un nou acord de finanţare externă, demarate de urgenţă la începutul lunii decembrie după ce guvernul a anunţat în mod surprinzător că are nevoie de bani de afară.

Randamentul obligaţiunilor ungare cu maturitatea la zece ani a crescut joi pe pieţele secundare cu 13 puncte de bază, la 10,959%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2009.

Analiştii au început să ia în calcul un scenariu în care banca centrală ungară va fi nevoită să crească puternic dobânzile pentru a stăvili vânzările masive de forint şi obligaţiuni ungare, situaţie similară cu măsurile de uregnţă luate la finele lui 2008, înainte de încheierea acordului cu FMI.

Un trader susţine că acordurile forward care depind de rata dobânzii de politică monetară cotează creşterea dobânzii de politică monetară cu două puncte procentuale în următoarele trei luni, de la nivelul actual de 7%, cel mai ridicat din UE.