Vladimir Putin a anunţat ieri, într-un articol scris pentru ziarul de stat Rossiiskaya Gazeta, un program de înarmare de dimensiuni colosale, care ar urma să coste aproximativ 800 miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani.

Într-un moment în care principalele puteri occidentale ale NATO, Statele Unite şi Marea Britanie, au anunţat reduceri substanţiale ale cheltuielilor militare, Rusia apucă în diecţia opusă. În articolul semnat ieri în Rossiiskaia Gazeta „Puterea este o garanţie a securităţii naţionale a Rusiei'', Putin afirmă că „este evident că nu putem întări poziţia internaţională, să ne dezvoltăm economia şi instituţiile democratice dacă nu vom fi capabili să apărăm Rusia''.

Ameninţări la adresa scutului antirachetă

„Răspunsul militaro-tehnic al Rusiei la un scut global antirachetă al SUA şi la segmentul lui din Europa va fi eficient şi asimetric. Va exista un răspuns relevant la măsurile SUA în sfera apărării antirachetă'', susţine premierul rus. Putin s-a declarat convins că „este vremea pentru măsuri decisive pentru construirea sistemului unificat de apărare aeriană şi spaţială a ţării''. „Politica SUA şi a NATO privind instalarea scutului antirachetă ne obligă să întreprindem aceste acţiuni'', îşi justifică el poziţia. „Garanţia că nu va fi încălcat echilibrul global al forţelor este crearea propriului nostru sistem de apărare antirachetă, destul de costisitor (...), capacitatea de a trece de orice sistem antirachetă şi de a proteja potenţialul de reacţie rus''. Afirmaţiile lui Putin conţin ameninţarea, prea puţin voalată, că Rusia va relua cursa înarmărilor în spaţiu.

Rachete, submarine, nave

În paralel cu distrugerea arsenalului sovietic învechit, Putin vrea să doteze armata rusă cu 400 de rachete balistice intercontinentale moderne pentru forţele terestre şi maritime, 28 de submarine, 50 de nave - corvete şi fregate - precum şi cu peste 600 de noi avioane de luptă. În plus, se doreşte o desfăşurare pe scară largă a noilor sisteme anti-aeriene S-400 şi sistemului antirachetă Vityaz.

Potrivit lui Pavel Felgenhauer, analist militar al publicaţiei de opoziţie Novaya Gazeta, ambiţiile lui Putin nu se opresc aici. El vrea să reducă numărul total al efectivelor militare ruseşti la un milion de oameni, dintre care, până în 2020, 855.000 ar fi profesionişti şi numai145.000 ar mai fi recruţi. Mai mult, Putin ar dori să schimbe întreaga dotare a armatei de uscat, urmând să se renunţe la tancurile T90, la transportoarele blindate Kozel şi chiar la vechile şi solidele pistoale automate Kalaşnikov. În total, modernizarea şi reînzestrarea armatei ruse ar putea să coste 40 de mii de miliarde de ruble, peste 1.300.000 miliarde de dolari.

Obsesia complexului militaro-industrial

Acelaşi analist rus arată că Putin este convins că restaurarea puterii militare a Rusiei şi a celebrului complex militaro-industrial va aduce Rusiei nu numai prestigiu mondial, dar îi va întări şi economia, care va beneficia de pe urma comenzilor militare, a noilor utilaje folosite în procesul de modenizare şi de  ideiile noi şi inovaţiile care vor trebui să îl însoţească pentru că generalii se laudă că ruşii vor dezvolta şi construi totul singuri, fără să importe tehnologie militară din Occident sau China (deşi au început prin a cumpăra două nave franţuzeşti Mistral pe care doreşte să le copieze în propriile şantiere). Putin susţine că acest lucru „este adevărat pentru toate ţările în toate timpurile''. Putin pare nerebdător să rejoace meciul războiului rece şi speră ca de data aceasta, o dată cu instaurarea capitalismului de stat şi cu valorificarea uriaşelor rezerve de resurse naturale de care de dispune Rusia, să obţină un rezultat diferit.

Dar, remarcă acelaşi Felgenhauer, ultimul lider rus care a încercat o asemenea reformă din temelii a armatei a fost Petru cel Mare. Când arcaşii puşi pe liber s-au revoltat, Petru le-a tăiat capetele. Ulterior, când şi-a dat seama că reforma militară nu a reuşit, a fost nevoit să aducă în Rusia o grămadă de germani. „Iar Putin este, aşa cum era şi Petru cel Mare, un mare admirator al Germaniei'', încheie analistul.