O primă cerinţă a oamenilor de afaceri este ca viitoarea echipă să continue sau chiar să urnească programe şi iniţiative ce în prezent stau blocate. Viitorul Guvern, spune secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, ar trebui să se orienteze spre creşterea activităţii industriale, spre programe ce pot aduce România în rândul ţărilor industrializate. "Care sunt ramurile ce ne aduc bani, ce industrie avem, ce valoarea adăugată poate fi adusă?", sunt întrebări prioritare pentru viitoarea echipă de la Palatul Victoria, crede secretarul general al AOAR.

Intr-un registru particular, Guvernul ar trebui mai degrabă să deblocheze programul operaţional pentru creşterea competitivităţii, decât să continue a da ajutoare de stat. "Au fost depuse iniţial 164 de proiecte, au fost aprobate 140, iar la urmă fostul Guvern a spus că sunt bani doar pentru 36, căci restul au reuşit fără loc cum era înainte de 1990", se plânge el. Aceste programe de creştere a competitivităţii pot duce la crearea a 20.000 de locuri de muncă, spre deosebire de ajutoarele de stat care în ultimii doi ani au creat 3.000 de pozitţii libere, dar care au presupus şi ajutoare de stat în valoarea de 200 de milioane de euro. Ultimul sfat al lui Pârvan este: " să nu încurce mediul de afaceri cu noi reglementări".

Bursa aşteaptă listările promise

In zona Bursei de Valori Bucureşti, brokerii aşteaptă continuarea programului guvernamental convenit cu FMI de vânzare pe bursă a unor pachete de acţiuni ale companiilor de stat. "Ne dorim ca recentul program de privatizare să continue. El este foarte important pentru piaţa de capital", spune Mihai Chişu, broker la IFB Finwest. Ar fi vorba de listări precum ale companiei Transgaz, caz în care au fost făcuţi primii paşi necesari. Eventualele întârzieri în acest program ar reprezenta  o lovitură pentru firmele ce pregătesc listarea. Tot în zona bursei statul ar putea să se implice în "ameliorarea cadrului fiscal şi promovarea pieţei de capital", afirmă brokerul.

Schimbările politice din aceste zile nu au afectat bursa de valori, afirmă Mihai Chişu. Explicaţia este: "de-a lungul anilor statul a ignorat bursa, iar acum aceasta ignoră statul. Investitorii au devenit reticenţi în a exprima o opinie faţă de scena politică". Eventuale fluctuaţii ale preţului acţiunilor la bursă din aceste zile sunt explicate de broker printr-o primă reacţie prudenţială în ziua anunţului demisiei guvernului, urmată de o revenire. Reacţia a fost minoră, respectiv în jurul a -1%. "Dacă bursa ar fi simţit teamă, disconfort ar fi fost deprecieri mult mai importante", afirmă el. Scăderile sunt explicate şi prin faptul că unii investitori au dorit să îşi marcheze profiturile, după ce bursa a avut o perioadă de creştere.

Dan Şucu: intervenţii minime, rezonabile

Patronul Mobexpert, Dan Şucu, nu crede că viitoaarea echipă guvernamentală are prea multe de făcut. Raţionamentul său este că orice decizie bună necesită o perioadă de informare, iar în cazul de faţă, viitorul Guvern nu va avea timpul necesar pentru informare şi acţiune. "Pragmatic procesul de informare durează 3-4 luni. Cât vor mai avea la dispoziţie să şi acţioneze? Va fi o perioadă cu intervenţii minime, rezonabile", crede el. In plus schimbarea echipei este mai degrabă o mişcare politică decât una economică, e o curăţare înainte de viitoarele alegeri", afirmă Şucu.

Sfatul BNR pentru Guvern

Căderea economiei româneşti a fost cauzată de reducerea dramatică a investiţiilor străine directe după 2008, iar banca centrală nu poate susţine singură prin canalul dobânzii revenirea pe creştere, singura soluţie fiind atragerea de fonduri europene, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a spus că nu doreşte să se transmită mesajul că este şi sarcina şi obiectivul şi puterea BNR să stimuleze singură creşterea economică prin reducerea ratei de politică monetară. Aceasta a fost deja redusă de la începutul anului de două ori.

Isărescu a afirmat că în ultimii patru ani investiţiile străine au scăzut de la 16 miliarde euro la 2 miliarde euro şi că salvarea trebuie să fie reprezentată de măsuri cantitative, nu doar de politica monetară a BNR.