Mişcările repetate ale Băncii Naţionale în sensul reducerii dobânzilor au ca scop încurajarea împrumuturilor pentru companii. Lovit şi de noile norme ale BNR, creditul de consum va deveni mai degrabă o raritate.

România este supraîndatorată la nivelul creditelor de consum, apreciază Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. „În privinţa evoluţiei creditului, au apărut două lucruri: Banca Naţională forţează reluarea creditării, dar degeaba, şi al doilea că Banca Naţională forţează creditarea în lei şi tot nu se realizează. Nu prea este adevărat, aş spune. Cu alte cuvinte, să nu comparăm o măsură luată astăzi de Banca Naţională cu cifra din decembrie referitoare la credite.

Observăm o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat, creştere din mai 2010. Singurul care rămâne pe evoluţie negativă este  creditul de consum. Creditul de consum a crescut foarte mult anterior. Orice am zice, ne ducem în 2005-2006 în ceea ce priveşte creditul de consum. Populaţia s-a supraîndatorat. Ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta pentru că acea dorinţă de a cumpăra obiecte de folosinţă îndelungată, maşini etc. s-a temperat. Ne trebuie mai degrabă autostrăzi dacă vrem să mai avem unde merge cu maşina", a afirmat Isărescu.

Prea multe sucursale şi agenţii

Oficialul BNR a adăugat că băncile comerciale au, în prezent, reţele de retail supradimensionate şi că tot băncile au avut o prea mare dependenţă de băncile-mamă. „N-avem cum să vedem că băncile vor avea pe reţeaua de retail mari evoluţii pozitive pentru că datele arată altceva. România este într-o oarecare măsură supraîndatorată. Creditul pentru locuinţe evoluează mult mai temperat decât în anii anteriori. Există mai multă viziune şi responsabilitate.

Avem o redresare treptată a creditului acordat de societăţile nefinanciare corporaţiilor. Băncile au reţele de retail supradimensionate. Politica monetară se transmite cu o anumită întârziere. Din motive, în mare parte obiective, băncile au avut şi un alt comportament. Băncile au avut o prea mare dependenţă de finanţările băncilor-mamă. Dacă băncile şi-ar prezenta datele ar vedea ce diferenţe majore există. Băncile cu capital străin aveau o dependenţă de 5 la 1", a explicat guvernatorul BNR.

Reguli noi

Credite de consum de valori mici în monedă naţională şi împrumuturi imobiliare mai ales prin programul "Prima Casă". La atât se va reduce, în viitor, oferta băncilor pentru finanţarea persoanelor fizice. Cauza "austerităţii" o constituie transpunerea în practică a noului regulament privind creditarea populaţiei conceput de Banca Naţională. Principalele modificări vizează creditele de consum, însă noile reglementări vor atinge şi împrumuturile imobiliare. Normele de împrumut vor fi diferite de la bancă la bancă, însă, în mare, vor urma aceeaşi direcţie.  Principala victimă va fi creditul de consum în euro a cărui valoare maximă va scădea, potrivit specialiştilor consultaţi de Capital, cu până la 60%. Nici împrumuturile de nevoi personale în lei nu rămân neatinse. Gradul de îndatorare maxim acceptat de bănci, adică raportul dintre veniturile solicitantului şi rata lunară, se va reduce, la creditele în monedă naţională, cu până la o treime.

Împrumuturi mici

Concret, potrivit noului regulament BNR, care va fi transpus în normele interne ale băncilor, orice credit de consum în euro va trebui garantat în proporţie de 133% cu garanţii reale.  În plus, perioada maximă pe care va fi luat un astfel de împrumut scade la cinci ani. În cazul creditelor în euro, BNR impune şi aplicarea unui test de stres în condiţii restrictive.  Astfel, cursul euro/leu care va fi luat în considerare la calculul solvabilităţii va fi cu 35,5% mai mare decât cel din data solicitării împrumutului, dobânda va fi cu 0,6% peste cea curentă, iar veniturile eligibile - cu 6% mai mici decât cele demonstrate. Toate acestea vor reduce cu cel puţin 60% valoarea maximă a împrumutului ce va putea fi contractat.

Cu alte cuvinte, dacă în acest moment un angajat căsătorit şi fără copii care câştigă salariul mediu pe economie poate lua un credit de aproximativ 3.000 de euro, după aplicarea normelor, el va mai putea lua doar 1.200 de euro.Acesta este, însă, cazul fericit al unei persoane care nu are alte datorii. În monedă naţională, aceeaşi persoană va mai putea lua aproximativ 7.000 de lei, faţă de 10-11.000 de lei în prezent.

Creditul se mută pe card

Împrumuturile acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN), cardul de credit şi descoperitul de cont (overdraft) vor fi afectate doar marginal de noile reglementări ale BNR privind împrumuturile populaţiei. Practic, aceste forme de finanţare vor lua locul clasicului împrumut de nevoi personale în euro, până acum preferatul clienţilor datorită dobânzilor mai avantajoase. Societăţile non­bancare care acordă credite populaţiei au din start un avantaj important faţă de bănci. Toate IFN de dimensiuni mari promovează cu precădere împrumuturile în monedă locală, acordate pe perioade scurte, de cel mult cinci ani. Din acest motiv, oferta lor va fi afectată marginal de reglementările băncii centrale.