Ar trebui să mergem măcar o dată pe an la doctor pentru un set de analize complete, de două ori pe an la stomatolog, femeile ar trebui să-şi facă o mamografie o dată la doi ani şi un control genital măcar o dată pe an. În schimb, unii dintre noi preferă să se trateze singuri fără să consulte înainte un doctor ori să ajungă la medic doar când sunt doborâţi de durere.

20% dintre români merg la doctor o singură dată pe an, iar 13% nu merg deloc la medic. Sunt rezultatele unui sondaj realizat în luna septembrie a anului trecut de IMAS pentru Medlife, pe un eşantion de peste 1000 de persoane. Acelaşi sondaj spune că 30% dintre români merg de 2-3 ori pe an la doctor şi 29% îi fac 5-6 vizite pe an.
Se pare că bucureştenilor le pasă cel mai mult de starea lor de sănătate, din moment ce 40% merg la doctor de 5-6 ori pe an.

Un motiv: Dacă îmi zice că sunt bolnav?

Motivele pentru care românii amână vizita la medic sunt dintre cele mai diverse.
"Nu mă duc pentru că îmi este frică de ce o să-mi spună" sau "Dacă îmi zice că sunt bolnav" ori "Lasă că trece, nu cred că e ceva grav", am auzit spunându-se de multe ori. Întâlnim şi motive ca frica de ace, faptul că "nu ne plac spitalele şi doctorii", "nu am bani", jena de a face un control ginecologic sau faptul că unii nu vor să lipsească de la serviciu.

"Cei mai mulţi nu-şi găsesc timp pentru asta, pentru că lucrează mai mult de opt ore pe zi, alţii nu merg din neglijenţă şi ajung numai de urgenţă. Eu lucrez în Medlife de trei ani, iar în ultima vreme am observat că oamenii vin, am cam 30 şi ceva de pacienţi pe zi. Vin pur şi simplu să-şi facă analizele, spun că nu au mai venit de un an, de exemplu, şi vor să vadă care este starea lor generală de sănătate. La noi, în sistemul privat, nu ştiu dacă se pune problema la fel ca la stat, mai ales că noi avem şi varianta abonamentului", declară Diana Răduţă, medic specialist, Medicină de Familie, la Medlife.

"Merg la doctor doar când am o problemă urgentă. Ultimele analize complete mi le-am făcut acum 3 ani", declară Teodor, în vârstă de 27 de ani.
Situaţia stă altfel în cazul bolnavilor cronic care trebuie să meargă lunar la medic pentru a li se prescrie reţete.

"Sufăr de diabet şi am şi hipertensiune. O dată pe lună trebuie să merg la medicul de familie pentru a-mi prescrie o reţetă. Dacă văd că mă mai doare ceva atunci îi spun medicului, acesta îmi face un control, îmi mai recomandă un tratament sau îmi dă o trimitere pentru alte investigaţii. Astfel am habar de starea mea generală de sănătate", adaugă Elena, pensionară, 60 de ani.

Dar nu trebuie să suferim de o boală cronică pentru ca a ne obişnui să mergem periodic la medic. De ce românii evită să meargă la medic pentru controale de rutină?

"Este o problemă de mentalitate. Românii s-au obişnuit să meargă la doctor numai când au o problemă. Ministerul Sănătăţii a desfăşurat un program naţonal de evaluare a sănătăţii românilor, încercând cumva să-i înveţe să socializeze cu medicul de familie, să se obişnuiască să meargă mai des la doctor", declară purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Oana Grigore.

Eşecul programului naţional de evaluare a stării de sănătate

La demararea programului naţional de evaluare a stării de sănătate, în 2007, Ministerul Sănătăţii făcea apel la mass-media pentru informarea românilor cu privire la importanţa controlului medical, la medicii de familie care trebuiau "să fie o prezenţă mai activă în viaţa comunităţii", la prefecţi care trebuiau să convingă populaţia să se prezinte la medic şi chiar la preoţi ce trebuiau să le aducă la cunoştinţă enoriaşilor "beneficiile pe care le aduce grija pentru propria sănătate".

O desfăşurare de forţe inutilă, până la urmă, pentru că din păcate, programul a fost un eşec, fapt recunoscut de fostul ministru al Sănătăţii, Ion Bazac.
"Obiectivul acestei evaluari nu a fost atins. Programul a fost un eşec total, de la început până la sfârşit. Din rezultatele programului de evaluare a sănătăţii, derulat între 2007 şi 2008, nu se poate sub nicio formă evalua, cu limite de eroare admisibile şi previzibile, starea de sănătate a românilor", declara Bazac, în 2009. Ministrul sublinia că programul s-a suprapus peste unul aflat în derulare la CNAS prin care românii beneficiau de un set de analize gratuite. Mai mult, se constataseră consultaţii şi analize fictive pentru 450.000 de persoane, în timp ce pentru 1,2 milioane, datele de evaluare erau absente sau informaţiile esenţiale erau incomplete. Ion Bazac mai spunea că fusereră bani cheltuiţi aiurea pentru a nu se afla nimic. 20 de milioane de euro reprezentau numai cheltuieli administrative, iar cu 10 milioane de euro se achiziţionaseră laptop-uri pentru medicii de familie, special pentru acest program.

Aceste sume puteau fi investite într-un program naţional de screening şi prevenţie pentru cancerul de col uterin ce s-ar fi putut desfăşura pe patru ani sau puteau fi salvaţi anual 2000 de bolnavi de infarct miocardic.