După demisia din cauza unor scandaluri a doi preşedinţi ai Republicii proveniţi din tabăra conservatoare, diferitele forţe politice din ţară au găsit un succesor duminică. Uniunile creştine - CDU/CSU - ale cancelarului Angela Merkel, alia-tul său liberal (FDP), Partidul social-democrat (SPD) şi Verzii au căzut de acord ca Joachim Gauck, 72 de ani, să îi succeadă lui Christian Wulff, care a demisionat vineri după ce fusese acuzat că a profitat de favoruri şi de presiuni asupra presei. Gauck, pastorul din fosta Germanie de Est care a distrus arhivele temutei poliţii secrete est-germane, STASI, după căderea Zidului Berlinului, este o autoritate morală care a întrunit consensul. Fostul militant pentru drepturile omului a acceptat să îşi prezinte candidatura şi,  vizibil emoţionat, s-a declarat fericit că „cineva ca el, născut în timpul unui război teribil şi care a trăit 50 de ani sub dictatură (...), este chemat să devină şef al statului". 

A ţinut să precizeze că nu este „nici superman, nici un om infailibil" şi a subliniat că este „puţin tulburat" de a se regăsi în centrul unei partide de ping-pong politic de două ori în doi ani, dar doreşte să ajute germanii să-şi regăsească „încrederea în propria lor forţă", în special faţă de criza zonei euro. „Este o zi foarte specială pentru mine." Joachim Gauck, supranumit „preşedintele inimilor" de către presă după eşecul din 2010 (precedentele alegeri, când unde a candidat din partea stângii şi a pierdut după un al treilea tur de scrutin la mică distanţă de contracandidatul Christian Wulff, susţinut de Angela Merkel), se bucură de o mare popularitate în Germania. El este admirat mai ales pentru mo-dul în care a încercat să împace adevărul, dreptatea şi reconcilierea în calitatea de prim responsabil al arhivelor STASI, timp de un deceniu, începând din 1990. 

Înalt, zâmbitor, cu o voce blândă şi cu păr grizonat, Gauck este originar din nord-estul Germaniei, unde a copilărit şi cancelarul Angela Merkel, fiica unui pastor. Căsătorit şi tată a patru copii, Gauck s-a născut în ianuarie 1940  la Rostock. A ales să devină pastor al Bisericii Luterane şi a fost martorul unor arestări arbitrare în parohia sa. În RDG, unde biserica se bucura de o relativă libertate, Gauck şi-a folosit pozi-ţia pentru a milita pentru apărarea drepturilor omului. În timpul primelor proteste din 1989 care au dus la căderea Zidului Berlinului, în noiembrie,el a devenit purtătorul de cuvânt al opo-zanţilor Noului Forum din Rostock. Desemnat, la 3 decembrie 1990, să conducă Centrul însărcinat cu gestionarea şi conservarea arhivelor STASI, poliţia secretă a regimului comunist est-german, el a ocupat acest post timp de zece ani şi a devenit reprezentantul eforturilor germane vizând abuzurile fostei dictaturi comuniste.

Figură a Noului Forum, fără apartenenţă la vreun partid, Gauck s-a afirmat prin opoziţia faţă de regimul est-german înainte de a prezida comisia însărcinată cu dizolvarea ministerului secu-rităţii interne, STASI, şi a  gestiona arhivele acesteia.

Preşedintele german ocupă o funcţie esenţial onorifică, dar poate fi o autoritate morală, cum a fost Richard von Weizsacker, care a făcut multe pentru ca Germania să-şi asume trecutul nazist. Joachim Gauck urmează să fie ales în mod oficial până la 18 martie de o adunare federală compusă din deputaţi din cadrul Bundestagului şi din delegaţi ai  mediului politic şi ai societăţii civile desemnaţi de parlamentele regionale.

Lupte de culise

Conservatorii partidului cancelarului Angela Merkel (CDU) au acuzat ieri partenerii de coaliţie guvernamentală că „au abuzat în mod grav de încrederea lor" sus-ţinând candidatul la preşe-dinţia germană propus de opoziţie.

Potrivit cotidianului de mare tiraj Bild, în guvernul de centru-dreapta au fost disensiuni în timpul negocierilor tensionate de duminică seară, mai precis între cancelar şi Philipp Rosler, liderul FDP, partidul liberal asociat  creştin-democraţilor în cadrul coaliţiei aflate la putere. Angela Merkel l-a avertizat pe Philipp Rosler că pune în pericol coali-ţia susţinând candidatura lui Joachim Gauck, la care cancelarul s-a opus în urmă cu aproape doi ani. Philipp Rosler a refuzat să îşi schimbe avizul şi, o oră mai târziu, Uniunea creştin-democrată (CDU) şi aliaţii din Uniunea creştin-socială (CSU) au cedat şi au fost de acord să susţină candidatul propus de opoziţia social-democrată (SPD) şi de Verzi. Dar, ieri, membri ai partidului Angelei Merkel au reacţionat faţă de atitudinea FDP. Michael Kretschmer, deputat CDU, a vorbit de un „grav abuz de încredere" din partea FDP cu consecinţe serioase asupra viitoarei lor cooperări. Ministrul de Finanţe bavarez, Markus Soeder (CSU), a acuzat FDP de „extorsiune".