Preşedintele României, Traian Băsescu, a omis să-i menţioneze şi pe etnicii germani în salutul său de Anul Nou de anul acesta, în ciuda faptului că numărul lor este mai mare decât al altor grupuri etnice amintite în mesaj. Omisiunea nu este întâmplătoare, ci are legătură cu dezvăluirile Hertei Muller legate de tratamentul restrictiv din partea României la adresa minorităţilor, în special cea germană, şi reprezintă un act de răzbunare al lui Băsescu, care însă nu a făcut valuri prea mari în mediile internaţionale, scrie ziarul german Siebenbuergische Zeitung, citat de Agerpres.
În ediţia din ianuarie a revistei lunare în limba română "Magazinul românesc pentru românii din Germania" a fost publicat pe pagina a doua mesajul de Anul Nou al preşedintelui Traian Băsescu. Mesajul începe cu urarea: "La mulţi ani România, la mulţi ani români. La mulţi ani ţară dragă. La mulţi ani etnici romi, maghiari, ucraineni, tătari, turci, sârbi şi orice altă naţionalitate sub cetăţenie română". Ceea ce sare în ochii cunoscătorilor în materie este înşiruirea modificată a naţionalităţilor enumerate. Acest lucru reflectă schimbarea care a avut loc în România în ultimii 20 de ani. Pe vremea comunismului înşiruirea era: români, maghiari, germani, sârbi şi alte naţionalităţi. Romii nu erau mai înainte numiţi, dat fiind că erau consideraţi "Cenuşăreasa" naţiunii, iar de multe ori se autonegau. Acum ei sunt puşi pe primul loc ca minoritate, pentru că România, în urma democratizării, nu doreşte să i se reproşeze că este rasistă. Din punct de vedere numeric şi acest lucru este îndreptăţit, deoarece se pleacă în general de la ideea că numărul romilor este de 1,5 până la 2 milioane, depăşind pe cel al etnicilor maghiari (1,4 milioane).
Până aici totul este în ordine din punct de vedere proporţional, scrie ziarul german, care apoi se întreabă: Însă de ce nu sunt numiţi etnicii germani? Din cauza emigrării în masă de după revoluţie, numărul acestora s-a micşorat desigur, ajungând - conform ultimului recensământ din 2002 - la circa 60.000, la un nivel similar cu ucrainenii. Dacă se pleacă de la ideea că numărul etnicilor germani a scăzut în continuare, se ajunge la, să spunem, 50.000, ceea ce oricum este mai mult decât în cazul grupurilor etnice mai mici menţionate, tătari, turci şi sârbi, al căror număr este de circa 25.000 fiecare. Ce l-a împins pe Băsescu la această omitere intenţionată a minorităţii germane? - scrie Siebenbuergische Zeitung.
"Nu este nevoie să te gândeşti prea mult. În urma acordării premiului Nobel pentru literatură scriitoarei Herta Muller şi a apariţiilor acesteia în mass media, inclusiv cele internaţionale, tratamentul restrictiv aplicat de România minorităţilor sale, în special cea germană, a devenit cunoscut, mai ales deportarea a mii de oameni în lagărele de muncă sovietice cântărind extraordinar de negativ în balanţă. Romanul Atemschaukel a avut un mare ecou literar şi politic, însă şi urmărirea şi persecutarea tuturor cetăţenilor de către atotputernica Securitate, cu consecinţe rele pentru individ, a provocat indignare în întreaga lume. Imaginea României în opinia publică internaţională a fost puternic afectată", apreciază ziarul german.
Cotidianul conchide că omiterea din statistică de către Băsescu a minorităţii germane din România nu este o eroare accidentală ci un act de răzbunare, care însă nu face mari valuri în mediile internaţionale. Theodor Koerner (poet german, 1791-1813) obişnuia să spună: "Răzbunarea este moştenirea sufletelor slabe, iar locul ei nu este într-un piept puternic". Umbra Securităţii va rămâne încă multă vreme peste România, încheie cotidianul german.








