Un studiu care evaluează securitatea materialelor nucleare din lume evidenţiază răspândirea mare a corupţiei în România şi riscul ridicat de producere a unor revolte sociale în următorii doi ani, clasând Bucureştiul pe locul 44 în privinţa acestor factori sociali, relatează Mediafax.

Proiectul NTI (Iniţiativa împotriva ameninţării nucleare) evaluează condiţiile de securitate a materialelor nucleare în 176 de ţări, dintre care 32 deţin mai mult de un kilogram de uraniu puternic îmbogăţit (HEU) sau plutoniu, elemente care pot intra în compoziţia bomei atomice, iar 144 mai puţin de un kilogram de astfel de materiale. România se încadrează în cea de-a doua categorie.

Experţii şi-au fondat cercetarea pe date publice, în funcţie de cinci criterii, şi anume cantitatea de HEU şi de plutoniu de care dispune ţara respectivă şi numărul de depozite de stocare; protecţia instalaţiilor şi transporturilor; transparenţa şi aplicarea normelor internaţionale; capacitatea şi voinţa statului respectiv de a aplica aceste norme şi factori sociali ca stabilitatea politică, existenţa unor grupări dornice să achiziţioneze materiale nucleare şi corupţia. Cele 144 de ţări care dispun de mai puţin de un kilogram de material nuclear sunt evaluate în funcţie de ultimele trei criterii.

În clasamentul global al acestor 144 de ţări, România se află pe locul cinci, cu un scor total de 92 de puncte din 100, fiind la egalitate cu Letonia şi Lituania şi urmată de Slovacia. Bulgaria se află pe locul 11, iar R.Moldova pe locul 46, la egalitate cu Kenya şi Nigerul.

Dacă în cazul primelor două criterii (respectiv transparenţa şi aplicarea normelor internaţionale şi capacitatea şi voinţa statului de a aplica aceste norme), România obţine scorul maxim de 100 de puncte, la cel de-al treilea (factorii sociali) obţine 60 de puncte din 100, clasându-se pe locul 44. În comparaţie cu celelalte ţări membre UE (16) care se încadrează în cele 144 de state ce deţin mai puţin de un kilogram de plutoniu sau uraniu puternic îmbogăţit, România se clasează pe penultimul loc, înaintea Greciei. Dintre celelalte 32 de ţări, doar Italia (dintre ţările membre UE) obţine un scor mai mic decât România în ceea ce priveşte factorii sociali.

În cadrul factorilor sociali, România obţine scoruri mici în ceea ce priveşte răspândirea corupţiei, unde se află sub medie, pe locul 44 din 144 de ţări (cu un scor de 25 de puncte) şi pe ultimul loc în UE, la egalitate cu Grecia. Scoruri modeste obţine şi în privinţa stabilităţii politice, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial şi pe locul 11 în UE, la egalitate cu Irlanda, Estonia şi Spania.

Astfel, în ceea ce priveşte riscul apariţiei unor revolte sociale (demonstraţii de amploare, greve, tensiuni interetnice, rasiale sau religioase) care ar putea afecta capacitatea Guvernului de a asigura protecţia materialelor nucleare, România se încadrează în categoria ţărilor cu risc crescut de revolte, alături de Portugalia şi Irlanda.

O altă subcategorie care ridică probleme României o reprezintă şi riscul unor demonstraţii violente în următorii doi ani. Acestea pot avea drept cauze factori socio-economici ca şomajul sau austeritatea fiscală, diviziunile etnice, religioase sau politice, disputele din domeniul muncii sau afluxul de refugiaţi sau imigranţi. În această privinţă România prezintă un risc moderat.

O problemă recunoscută însă este răspândirea corupţiei, care în România este ridicată, ţara încadrându-se în aceeaşi categorie cu Bosnia, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia şi fiind devansată în Europa doar de Albania şi R.Moldova.

Studiul analizează cât de răspândită este corupţia în rândul oficialilor publici. Factorii analizaţi sunt durata de menţinere la putere a unui Guvern, numărul oficialilor numiţi în raport cu cei aleşi, frecvenţa cazurilor de mită, percepţia gradului în care oficialii sunt implicaţi în practici de corupţie cum ar fi folosirea necorespunzătoare a funcţiei publice în vederea obţinerii unor beneficii private, acceptarea mitei, oferirea unor favoruri sau patronajul în vederea unor câştiguri personale.