Un inginer român experimentează într-o comună din judeţul Bacău o soluţie eficientă pentru încălzirea locuinţelor. Este vorba despre colectoarele solare, folosite pe scară largă în Occident, dar aflate la stadiu de pionierat în România.

L-am întâlnit pe inginerul Zamfir, alături de soţia lui, Camelia, în comuna Brusturoasa din judeţul Bacău. Deşi originari din Galaţi, au ales acest loc, între munţi, pentru a-şi materializa proiectul. Casa a fost construită cu ajutorul voluntarilor, din 2009 până în 2011. De ce tocmai aici? Pentru că în partea asta de ţară au găsit susţinerea autorităţilor locale. Cu atât mai mult cu cât Ion Zamfir vrea să arate în special oamenilor din mediul rural tehnologiile neconvenţionale. Povesteşte că a fost, în 2002, în Ţara Galilor. A văzut sate întregi în care oamenii prindeau razele soarelui şi îşi asigurau confortul. Cum anume? Cu ajutorul colectoarelor solare. O denumire mai puţin pompoasă a ceea ce specialiştii numesc panouri solare. Ai nevoie de ţeavă de cupru, vată minerală pentru izolaţie, corpul panoului din scândură, iar partea expusă la soare din sticlă sau policarbonat, zice românul că a învăţat de la galezi să facă primul său colector solar. Mijloacele de obţinere sunt simple - „o lampă de gaz, coturi, sârmă de cositor", pare atât de simplu din descrierea inginerului român.

Şcoală de tehnologii alternative

Acolo unde a fost el, în Ţara Galilor, era un centru pentru tehnologii alternative. Românul a vizitat ulterior asemenea centre şi în Franţa, Germania sau Olanda. Sunt locuri în care oamenii descoperă noi metode prin care îşi pot face viaţa mai uşoară. „Lumea trebuie să înţeleagă, inclusiv în România, că energia pe care o ştim acum - cărbuni, gaze - nu va fi mai ieftină în viitor. E nevoie de soluţii alternative pentru energie cât mai ieftină", explică specialistul. Ceea ce au realizat la Brusturoasa soţii Camelia şi Ion Zamfir seamănă cu centrele de tehnologii alternative care există în alte ţări. Casa cu etaj, legată cu bârne din lemn, are o sală de conferinţe, câteva dormitoare, un atelier în care poţi lucra după indicaţiile gazdelor, să descoperi cum se face colectorul solar. Foarte importantă este colaborarea soţilor Zamfir cu şcolile din Brusturoasa şi satele învecinate. Copiii vin aici şi lucrează. Vin şi oameni din toată ţara. „Am avut oaspeţi de toate vârstele, studenţi, elevi, profesori", relatează Ion Zamfir. El este oricum cunoscut în ţară pentru activitatea în favoarea protecţiei mediului, pentru că încă din 1991 a înfiinţat Asociaţia „Prietenii pământului", susţinând zeci de proiecte, locale sau naţionale, al căror cuvânt de ordine a fost mereu acelaşi - „construieşte singur". Ion este azi pensionar, după ce o viaţă întreagă a lucrat la Galaţi, în combinatul de acolo. „Încerc să schimb mentalităţile în privinţa obţinerii energiei, prin resurse regenerabile. Observ reacţia pozitivă a copiilor şi asta îmi dă forţa de-a merge mai departe. La nivel de ţară, lucrurile se schimbă greu", oftează interlocutorul.

Soluţii pentru energie ieftină în alte ţări

În alte ţări însă lucrurile se mişcă în cu totul altă direcţie, iar inginerul Zamfir a văzut cu ochii lui asta. Mai ales că de ani de zile face parte din Reţeaua Europeană pentru Energie Durabilă, iar mai nou e chiar membru în conducerea acestei organizaţii. A fost în Norvegia şi a văzut acolo nenumărate panouri solare pentru energia termică.

Ideea inginerului Zamfir, de-a crea la Brusturoasa un centru în care românii să înveţe ori să facă schimb de experienţă despre energia regenerabilă, a fost susţinută de guvernul Norvegiei. Sprijinul s-a materializat, în prima fază, prin anveloparea casei cu un strat de 20 de centimetri de vată minerală. Apoi, sub pardoseala imobilului s-a pus un strat de trei centimetri de polistiren expandat. Există pliante, documentare şi programe pe calculator despre tehnologiile aplicate aici. Norvegienii au oferit casei din Brusturoasa şi o maşină pentru fabricat pelete din rumeguş. Practic, conglomerate, de mici dimensiuni, din această materie primă. Ni se spune că s-au făcut analize la Universitatea Tehnică din Galaţi, rezultând că pelete s-ar putea face şi din paie, iar acestea ar avea o putere calorică superioară celor din rumeguş.

„Vă daţi seama că în ţara asta sunt munţi de rumeguş. Un singur gater obţine zilnic zece metri cubi de rumeguş", arată inginerul Zamfir ce cantitate uriaşă de materie primă poate sta la baza energiei termice. Ai peletele, ce faci cu ele? Le bagi într-un cuptor. Norvegienii au instalat un cuptor de 35 de kilowaţi. În paralel, pe acoperişul casei au fost montate colectoarele solare, pe care Ion Zamfir le-a confecţionat împreună cu elevii din Brusturoasa. La rândul lor, norvegienii au oferit un acumulator pentru energia solară. În camera în care este cuptorul, se află un cazan cu o capacitate de 800 de litri. Pompele sunt acţionate de energia colectoarelor solare, apa încălzită de cuptor, la aproximativ 60 de grade, fiind îndreptată spre caloriferele din casă. Iar în baie şi bucătărie, la robinet, curge fără întrerupere apa caldă. Sistemul de ţevi, pentru încălzire şi apă caldă, tot norvegienilor se datorează.