Un ofiţer al Armatei române a adormit în tren  şi, în loc să coboare la Sibiu, aşa cum fusese dinainte stabilit, s-a trezit la Bucureşti. Prin urmare, tânărul locotenent a coborât în Gara de Nord, fiind, nu-i aşa?, şi cea mai la îndemână soluţie din acel moment.

Apoi, dat fiind contextul social şi politic, ofiţerul a luat-o spre Piaţa Universităţii. Acolo, s-a solidarizat câteva minute cu poporul jignit în culise de câţiva pedelişti încinşi, a dat interviuri la cald şi s-a simţit mândru când mulţimea a strigat din toţi rărunchii, ca într-un déjà vu de proastă calitate, "Armata e cu noi!".

Seara, când raiting-ul sare la emisiunea lui Gâdea mai ceva ca tiribombele, locotenentul Alexandru Gheorghe a luat cu asalt directul şi a transmis poporului o nouă rundă de mesaje de solidaritate. Concomitent, a transmis Armatei că va ieşi dimineaţa la raport, cu asumările de rigoare pentru faptul că a încălcat puţin legea (citat din memorie).

Unora, gestul tânărului ofiţer le poate părea încărcat de curaj, responsabilitate, semnificaţii, onestitate, empatie şi câte altele.

Episodul, însă, merită toată atenţia. Prima întrebare care-ţi poate veni în minte este cine/ce l-a scos în Piaţa Universităţii? Iar aici, ipotezele sunt două, iar concluziile pe care le deschid ele, multiple şi apăsătoare.

Conform propriilor spuse, locotenentul Gheorghe a fost scos în stradă de propria conştiinţă.

Ofiţerul a încălcat grav câteva reguli militare şi, probabil, niţel şi jurământul şi a ieşit pentru a-i taxa pe acei politicieni care i-au descris în ultimul hal şi în mod iresponsabil pe românii strânşi să protesteze.

În plus, şi din nou conform propriilor spuse, Alexandru Gheorghe s-ar face portavocea unui grup de ofiţeri români tineri, cu credite, copii şi alte cele probleme gospodăreşti care strâng în chingi atâţia şi atâţia tineri în ziua de azi, indiferent de sfera socio-profesională în care se regăsesc.

Gestul, însă, şi argumentele livrate publicului într-un mod nefiresc de senin de către un ofiţer al Armatei române ar trebui să ne tulbure mult timp de acum încolo.

Dacă tânărul în uniformă este realmente sincer, iar în afară de conştiinţa care nu mai tace nimic nu se află în spatele său, atunci el, personal, dar şi Armata, în general, au o mare problemă.

Întâi, pentru că locotenentul Gheorghe activează într-o structură militară profesionistă, România renunţând de ceva vreme la vechiul model în care erau aruncaţi în bocanci şi trimişi pe câmpul de sfeclă la instrucţie toţi tineri de sex masculin şi de o anume vârstă din România.

Prin urmare, procesul de selecţie a cadrelor, zice-se, s-a îmbunătăţit semnificativ, iar gradul de profesionalizare a crescut dramatic.

Cazul domnului Alexandru Gheorghe dă însă peste cap toate aceste urmări logice ale reformării Armatei, iar dacă nu minte atunci când spune că a fost desemnat de câţiva ofiţeri să plece în Piaţa Universităţii, atunci situaţia are meritul de a te lăsa fără grai.

De ce? Dacă nişte proteste care încă nu au ceva cu adevărat spectaculos - nu cresc în amploare (cu excepţia celor organizate direct de partidele de opoziţie), iar pe de altă parte nici nu vehiculează revendicări prea închegate - şi dacă un context general care încă ţine România departe de derapaje precum cele din Grecia au fost suficiente pentru a da în clocot nervii unuia sau ai unor tineri ofiţeri, altfel instruiţi să gândească şi să acţioneze la rece, ei bine, în acest caz, se pune încă o dată problema calităţii procesului de recrutare din armata română.

Mai mult, locotenentul Alexandru Gheorghe, potrivit din nou propriilor spuse, activează ca ofiţer într-o structură de protecţie a documentelor clasificate.

Am acea bănuială că, pe astfel de posturi, nu ar fi acceptaţi chiar toţi naivii şi infantilii din lume. Prin urmare, dacă tânărul locotenent a fost copleşit de emoţii intense, la apelul conştiinţei, mă întreb unde i-a fost în tot acest timp raţiunea, călită prin instrucţie, şi de când nu mai funcţionează ea ca un cenzor la pulsiunile naturale?

Oricum am da-o, locotenentul Gheorghe, care face raiting în uniformă din Piaţa Universităţii şi din studiourile Antenelor lui Dan Voiculescu, a decis să plece la război cu gloanţe oarbe.

Iar acum, ipoteza a doua: ofiţerul este manipulat de terţi, caz în care ieşirea sa în stradă ar căpăta proporţiile unei ciocniri astronomice între interesul naţional şi interesul de grup.

Dacă s-ar dovedi asta, singura soluţie ar fi demisii înî bloc ale unor ofiţeri de rang înalt, în frunte cu ministrul Apărării.