Biroul generos al lui Ciprian Necula etalează un haos controlat compus din căni, pixuri, laptop, cateva pipe şi o colectie de obiecte vechi. "Eu am voie să fumez înăuntru", zambeşte el conspirativ aşezându-se la birou, de unde pescuieşte o lulea şi o aprinde tacticos.

În loc de costum cu cravată poartă un tricou cu Gogol Bordello, e foarte degajat, iar privirea să ironic-binevoitoare te invita la un dialog relaxat.

Ciprian Necula e un rom din Bucureşti ieşit din tiparele împietrite pe care ni le vinde presa. Şcolit la SNSPA, a lucrat la OSCE ca analist politic, iar astăzi e doctorand în antropologie şi patronul unei companii.

Are 32 de ani, dintre care primii 17 i-a petrecut negându-şi apartenenţa la etnia romă. "N-aveam nici un motiv bun ca să spun cuiva că sunt ţigan. Aveam aceleaşi prejudecăţi împotriva romilor ca toţi ceilalţi", mărturiseşte el.

Odată cu majoratul a venit şi revelaţia că n-are de ce să-i fie ruşine să-şi declare etnia. Astăzi conduce, în asociere cu un palestinian, compania K Consulting Management and Coordination (KCMC), care derulează un program menit să-l readucă pe piaţa muncii pe meseriaşul tradiţional rom.

Cum te-ai gandit să-i ajuţi pe-ai tăi?

Încercăm prin programul Casa Romilor să-i încurajăm pe meşteşugarii romi să facă ce ştiu ei mai bine. Potcoava nu se mai vinde şi fierarul moare de foame. Atunci îl bagi în reconversie în asa fel încât să nu-i schimbi profesia, ci produsul finit. Facem asta cu vreo 10 grupuri de meşteşugari romi, care lucrează în mai multe domenii şi cu diferite materiale - lemn, argint, cupru etc. Am făcut un site pentru ei (http://www.mesteshukarbutiq.ro/) şi au inceput deja să vândă on-line.

Ai înfiinţat şi o trupă formată din cântareţi romi...

Romano ButiQ e o trupa creată tot în cadrul acestui proiect, ca o reconversie a unui meşteşug al romilor. Ei cântă ceea ce s-ar numi balkanic rock, dar şi funk, reggae sau punk. Trupa are 8 membri, iar majoritatea cântau manele înainte. Pentru ei a fost o perioadă de adaptare la noul stil de muzică şi există încă reflexe peste care trebuie să treacă. Însă şi-au format deja un stil al lor, care prinde. Maneaua e cântată de romi, dar nu e muzica romă. Cu Romano ButiQ încercăm să revigoram folclorul tradiţional rom, pe care-l punem pe alte ritmuri.

În septembrie 2011 ai organizat un protest la Palatul Cotroceni, cerând decenţă în declaraţiile publice ale Preşedintelui Traian Băsescu şi ale autorităţilor. Ce-aţi vrut să transmiteţi prin mesajul "Porcii sunt porci indiferent de culoare sau etnie"?

Preşedintele Băsescu s-a plâns de nişte cetăţeni români pentru că din cauza lor România nu este invitată să intre în spaţiul Schengen. Ignorând probleme precum cele de securitate, de graniţe, de justiţie şi de corupţie din România. A redus totul la o chestie populistă, justificând prostia guvernării din România prin existenţa ţiganilor.

Mesajul nostru e clar: Pune în aplicare legea! Du-te în Ţăndărei sau în Călăraşi, unde ştii că se face trafic de persoane, prostituţie sau cerşetorie, dar nu da vina pe o întreagă etnie.

Basescu evident că ştie toate astea şi faptul că poliţia nu-şi face treaba. Sunt atâtea persoane arestate pentru trafic de persoane şi eliberate de justiţie din cauza unor vicii de procedură. Evident că o să ai aceste câteva zeci de persoane foarte vizibile, în Italia, Franţa sau Finlanda, care cerşesc, fură, scuipă, indiferent că-s romi sau români. Însă romii au ghinionul că-s mai vizibil decât ceilalţi.

După ani de campanii anti-discriminare remarci vreo schimbare la nivelul discursului public?

Mentalităţile legate de romi s-au format pe parcursul a cel puţin 500 de ani, timp în care romii au fost mereu în poziţie de inferioritate, fie sclavi, fie deportaţi, fie - în comunism - forţaţi să devină ceea ce nu erau. O campanie de 10-15 ani de schimbare a mentalităţilor este un fâs. Vom vedea efectele acestor campanii abia peste 100 de ani. E un proces de lungă durată, care implică schimbarea de generaţii, de cunoaştere reciprocă, de interacţiune.

Crezi că există şi o lipsă de articulare eficientă la nivelul comunităţii rome?

Romii sunt oportunişti. Pentru că sărăcia te face oportunist. Îţi dau un exemplu. În Dumbrăveni, Sibiu, toţi copiii din familiile de romi, circa 500, se duc la şcoala pentru copii cu nevoi speciale. Asta pentru că ei nu ştiu decât romani. Părinţii sunt multumiţi că odraslele lor merg la şcoala specială pentru că acolo primesc o masă caldă, iar alocaţia e ceva mai mare.

În clasa a VIII-a, un astfel de copil nu ştie să scrie şi să citească, ştie doar să deseneze. Nu are nici o şansă să meargă mai departe. Aceste şcoli ar trebui desfiinţate, pentru că ele perpetuează un model de la o generaţie la alta.