Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are date care arată că zona cea mai vulnerabilă privind conflictul de interese se află în teritoriu, printre consilierii judeţeni şi locali. Potrivit unui studiu condus de Horia Georgescu, 25 la sută din consilierii judeţeni au contracte cu propriile firme. Agenţia Naţională de Integritate, care a fost lăudată în raportul preliminar al Comisiei Europene, este însă supusă permanent presiunilor politice, după cum spune Horia Georgescu, mărturisind că politicienii dau telefoane şi chiar îi ameninţă pe funcţionarii Agenţiei.

Întrebat dacă ANI investighează acuzaţia potrivit căreia Răzvan Mustea, noul ministru al Comunicaţiilor, ar fi coproprietar al unei case în Miami pe care n-a trecut-o în declaraţia de avere, secretarul general al instituţiei a declarat că nu poate comenta cazurile aflate pe rolul inspecţiei. Pe de altă parte, printre peştii mari neprinşi încă Horia Georgescu îl enumeră pe doctorul Şerban Brădişteanu, fost senator PSD: dosarul a fost clasat din cauza intervenţiei prescripţiei, dar ANI a atacat această decizie, fiindcă e vorba de o sumă foarte mare de bani - 4 milioane de euro.

Raportul preliminar privind progresele justiţiei autohtone, dat recent publicităţii de Comisia Europeană, constată că „efectul disuasiv potenţial al investigaţiilor ANI este limitat de întârzierile şi de lipsa de consecvenţă constatate în modul în care se dă curs investigaţiilor ANI". De unde vin principalele piedici?

Horia Georgescu: Piedicile au două componente: una legislativă şi alta instituţională. Din perspectivă legislativă există multe carenţe care împiedică un proces să aibă o finalitate eficientă.

În Raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) se menţionează însă un blocaj la nivel instituţional în acest sens. Care sunt instituţiile care vă pun cele mai multe piedici?

H.G.: Nu pot să spun că sunt piedici. Dosarele care sunt trimise mai departe, fie că este vorba despre Comisii de disciplină sau de Parchet, se soluţionează într-o perioadă prea mare de timp.

Deci Parchetul ar fi una dintre instituţiile care îngreunează activitatea ANI.

H.G.: N-aş spune chiar aşa, mai cu seamă că proba penală este mai greu de gestionat. În plus, cred că rezultatele se vor vedea în curând.

Totuşi nu păreţi mulţumit de colaborarea cu Parchetul.

H.G.: Lucrurile s-au dinamizat la sfârşitul anului trecut, având în vedere că a fost semnat un protocol de colaborare.

Tot în Raportul MCV i se cere României să elaboreze norme pentru prevenirea conflictelor de interese. Cum ar trebui să arate?

H.G.: Acest lucru a plecat de la problema gestionării fondurilor europene şi dintr-o altă perspectivă este vorba despre drenarea banilor publici din comunităţile locale. E nevoie de prevenirea conflictelor de interese, e nevoie de coduri de conduită şi de diseminarea lor printre actorii implicaţi. La finele anului trecut a fost lansat un astfel de cod de Ministerul Fondurilor Europene, iar anul acesta urmează să fie implementat, în aşa fel încât funcţionarii care gestionează fonduri europene să nu gestioneze banii în mod fraudulos.

Din punct de vedere statistic, cele mai multe conflicte de interese sunt în această zonă a manipulării banilor europeni?

H.G.: Eu cred că acest fenomen se regăseşte în administraţia publică locală: sunt sute de cazuri de consilieri judeţeni şi locali care participă la elaborarea şi votarea bugetului local şi apoi participă la licitaţii aparent corecte, dar, de fapt, banii sunt direcţionaţi către firmele lor sau ale familiilor. Avem cinci preşedinţi de Consilii Judeţene şi zeci de aleşi locali care au încălcat legea şi s-au aflat în conflict de interese.

Aveţi o evidenţă a cazurilor de conflicte de interese pe categorii de funcţionari sau demnitari?

H.G.: Avem un studiu cu ajutorul căruia am putut identifica zonele de risc în privinţa conflictelor de interese, iar acestea sunt în principal la nivelul comunităţilor locale. Legislaţia prevede o incompatibilitate între a fi consilier judeţean sau local şi a avea propria firmă prin care derulezi contracte cu instituţia unde eşti consilier, dar pedepsele sunt minore, în vreme ce procedura este extrem de greoaie. Se poate ajunge în situaţia ca un astfel de consilier să candideze din nou, în vreme ce în justiţie trenează dosarul său în care conflictul de interese e adesea evident.

Cum poate fi descurajat conflictul de interese?

H.G.: Prin sancţiuni descurajante şi un proces de recuperare a prejudiciilor fluid, rapid şi eficient. Există chiar şi decizii CEDO în care persoana surprinsă în conflict de interese sau în incompatibilitate să nu mai poată candida pentru că, în eventualitatea schimbării legii, cu siguranţă vor exista voci care vor spune că sunt afectate drepturile constituţionale.