România liberă: Bucureştiul are multe proiecte de investiţii a căror finalizare este întârziată din diferite motive. Un exemplu grăitor este centrul istoric, la care se lucrează de peste cinci ani. Chiar nu există soluţii pentru ca termenele să fie respectate?

Mircea Raicu: Nu cred că există sau va exista vreo lucrare de investiţii, în mandatul lui Sorin Oprescu, care să fie dusă la îndeplinire la termenul stabilit. Vă aduc aminte de Pasajul Basarab care a fost inaugurat de 12 ori înainte de a  fi dat în folosinţă. A avut o întârziere de aproape doi ani, iar atunci când a fost pus în funcţiune nu avea procesul-verbal de recepţie semnat, aşa cum prevedeau normele legale. La Basarab, nici acum nu este funcţională staţia de tramvai intermodală, care a costat şi ea câteva milioane bune de euro.

În campania electorală din 2008, chiar la ProTv, Sorin Oprescu dădea scris, şi există imagini de atunci, că centrul vechi va fi gata până la mijlocul anului 2010. Dacă mergeţi acum acolo veţi constata că realitatea este cu totul alta. A reziliat unilateral contractele încheiate cu constructorul şi consultantul care fuseseră stabiliţi în urma unei licitaţii internaţionale, iar ceea ce a făcut Sorin Oprescu în centrul vechi al Capitalei nu mai are nicio legătura cu proiectul iniţial de regenerare urbană a centrului vechi.

Constructorii care nu au încheiat lucrările la timp au fost vreodată sancţionaţi?

Pe scurt, nu. Sorin Oprescu s-a mai ciondănit cu ei, de ochii presei. Dar numai de ochii presei. Să vă explic şi de ce: pe de o parte, umflă conturile apropiaţilor săi, pe de altă parte, urmează campania electorală. Veţi vedea că firmele care se ocupă de lucrări de infrastructură sunt cele mai mari contributoare la campania lui Oprescu.

Consiliul General Bucureşti a anunţat deja două comisii de anchetă la nivelul Direcţiei Transporturi din PMB şi a Administraţiei Străzilor.

Bucureştiul are un buget imens comparativ cu celelelalte oraşe, dar mereu se spune că banii nu ajung pentru toate câte ar fi de făcut, o soluţie fiind atragerea de fonduri europene. Către ce proiecte mari au fost alocate acestea?

Proiecte europene nu sunt în Bucureşti, pentru că Oprescu nici nu vrea şi nici nu este capabil să iniţieze proiecte. Nu vrea, pentru că banii aceia sunt urmăriţi de instituţiile europene şi nu poate, pentru că instituţia condusă de echipa lui Sorin Oprescu nu are capacitatea de a iniţia şi implementa proiecte cu bani europeni. Ca să vă faceţi o idee, în 2010, din toate veniturile municipalităţii, doar 0,05% proveneau din fonduri europene. Există localităţi în România unde ponderea depăşeşte 70-80%. Practic, la momentul actual, doar la nivelul sectoarelor se mai mişcă unele lucruri, exemplul pozitiv fiind primăria domnului Onţanu.

Aveţi investiţii pentru care vreţi să atrageţi fonduri europene?

În primăvara aceasta, independent de Primăria Generală, Ministerul Dezvoltării va derula o campanie de reabilitare termică a blocurilor din România prin fonduri europene. Ar putea fi vorba de 300.000 de apartamente la nivel naţional şi, într-o proporţie foarte mare, vor fi şi blocuri din Bucureşti. Investiţia în reabilitarea termică a locuinţelor are un impact enorm în toate domeniile, iar primul care câştigă este cetăţeanul, a cărui factură la energie scade cu minimum 25%, al doilea este oraşul care are un aspect mult îmbunătăţit şi cheltuieşte mai puţini bani pe subvenţia la căldură, iar în al treilea rând economia oraşului prin atragerea în acest program a unui număr mare de companii.

Municipalitatea şi-a mutat sediul într-o clădire modernă pentru care plăteşte o chirie pe măsură, în timp ce vechiul sediu aşteaptă să fie consolidat. Cât va mai dura această situaţie şi cine e de vină?

După cum ştiţi, există un contract prin care municipalitatea plăteşte 9 milioane de euro pentru închirierea sediului actual pe o perioadă de trei ani. Asta deşi am fi putut cumpăra toată clădirea cu 11 milioane de euro. Sorin Oprescu nu a respectat  hotărârea Consiliului General, care stabilea că municipalitatea, în urma unui contract de leasing imobiliar, să devină proprietara clădirii. Banii din chirie se duc către un prieten de al său cipriot, cu care se pare că se află, potrivit informaţiilor apărute în presă, şi în spatele off-shore-ului care căpuşează spitalele bucureştene. Oricum, sediul Primăriei este o ţeapă marca Oprescu, pentru care orice primar dintr-o capitală a unei ţări civilizate ar fi trebuit să dea socoteală.

Iubitorii de animale insistă ca Primăria să nu eutanasieze maidanezii, cu toate că numărul acestora tot creşte. Ce soluţie are Primăria pentru a scade numărul de câini fără stăpân din oraş?

După cum ştiţi, există o decizie a Curţii Constituţionale referitoare la legea trecută prin Parlament de reprezentanţii majorităţii de guvernământ, în frunte cu PDL. 350.000 de bucureşteni s-au pronunţat în favoarea ridicării câinilor de pe stradă, iar asta este tot ceea ce contează. Nici măcar primarul general nu poate ignora o asemenea realitate. PDL Bucureşti se pronunţă în favoarea construirii de adăposturi pentru câinii fără stăpân şi a ridicării acestora de pe stradă, şi asta cât mai repede. Aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, de la zi la zi numărul lor creşte.