Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale Casei Regale din perioada interbelică este, azi, aruncat în uitare. Este vorba de realizarea unor adevărate monumente de arhitectură, care reprezintă puncte de reper pentru multe oraşe din Transilvania. Astfel, cu sprijinul Casei Regale, au fost ridicate o serie de catedrale, precum cele ortodoxe din Cluj-Napoca şi din Alba Iulia. Iată povestea catedralei din Cluj.

Cum a fost ridicată catedrala din Cluj

Catedrala ortodoxă din Cluj reprezintă, practic, prima biserică ortodoxă românească din interiorul oraşului. Mai exista o biserică ortodoxă, pe strada care se numeşte azi chiar strada Bisericii Ortodoxe, dar ea fusese ridicată de comercianţii greci din Cluj. În epocă, cei mai mulţi dintre românii din Cluj erau greco-catolici.

Proiectul ridicării catedralei ortodoxe din Cluj i-a aparţinut episcopului ortodox Nicolae Ivan. În anul 1919, el s-a adresat Consiliului Dirigent al Transilvaniei, un guvern interimar care conducerea Ardealul unit cu Ţara la 1 Decembrie 1918. Cu acordul Casei Regale, Consiliul Dirigent, condus de greco-catolicul Iuliu Maniu, a alocat suma de două milioane de coroane austro-ungare pentru ridicarea catedralei ortodoxe în parcul din faţa Teatrului Naţional Român.

A fost organizat un concurs de proiectare, câştigat de arhitecţii George Cristinel şi Constantin Pomponiu, cei care au proiectat şi Mausoleul de la Mărăşeşti. Planurile lor au înglobat elemente brâncoveneşti, specifice Valahiei. Casa Regală a sprijinit financiar ridicarea acestei catedrale. Mai mult, Casa Regală a donat un candelabru de mari dimensiuni, care poartă însemnele Familiei Regale. Candelabrul de află şi azi în naosul lăcaşului de cult. De altfel, istoria acestei catedrale este strâns împletită cu cea a Casei Regale.

Lucrările de construcţie au început în 10 septembrie 1923. La festivitatea punerii pietrei de temelie a participat principele moştenitor de atunci, Carol, cel care avea să devină Regele Carol al II-lea, precum şi premierul Ion I. C. Brătianu. Biserica are un schelet din beton armat şi ziduri de cărămidă, placate cu piatră decorativă de Baciu şi de Bomporod. Înălţimea catedralei este de 64 de metri, iar lăcaşul de cult are opt turle. La subsolul catedralei a fost amenajată o criptă, unde sunt înmormântaţi episcopul Nicolae Ivan, arhiepiscopul Teofil Herineanu şi mitropolitul Bartolomeu Anania.

Inaugurarea catedralei a avut loc în 5 noiembrie 1933. Ceremonia a fost oficiată de primul patriarh al României, Miron Cristea. La slujba relgioasă au asistat Regele Carol al II-lea, principele moştenitor Mihai, azi Regele Mihai I şi alţi membri ai Familiei Regale.

În perioada 1940 - 1944, când Transilvania de Nord a fost cotropită de Ungaria, autorităţile maghiare au vrut să confişte catedrala şi să o dea unui cult maghiar. Însă aceste planuri au fost dejucate, inclusiv cu ajutorul solidarităţii interconfesionale, de care a dat dovadă viitorul cardinal greco-catolic Iuliu Hossu.

Au urmat anii grei ai comunismului, apoi, clujenii au avut bucuria să îl revadă în catedrală pe Majestatea Sa, Regele Mihai I, însoţit de Majestatea Sa, Regina Ana. În semn de recunoştinţă pentru sprijinul oferit de Casa Regală ortodocşilor clujeni, arhiereul Bartolomeu Anania i-a oferit Crucea Transilvană Majestăţii Sale, Regele Mihai I. Din păcate, însă, ca o reminiscenţă a comunismului, cele mai multe dintre cărţile şi studiile dedicate catedralei clujene trec sub tăcere contribuţia Casei Regale la edificarea acesteia.